Mai aproape de ce mi-am propus, de Cluj. Asa ma simt. Ma simt mai mare, pe cale de a-mi lua zborul. Simt cum am ce mi-am dorit de foarte mult timp si parca nu mi se potriveste, parca nu merit. E ca intr-un basm unde ai tot ce iti doresti: de la mere de aur, Feti Frumosi, Ilene Cosanzene, palate, surori multe. Dar mai stiu ca e o prapastie intre un basm si realitate.
Se intampla des sa vrei ceva si cand il ai sa nu te mai intereseze. Dar eu il vreau si vreau sa vreau. Mi se pare fabulos cum tot ce am pe lista de dorinte ia forma, prinde viata. Stiu ca atunci cand am ceva mult visat, nu tine mult si mi se ia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu