vineri, 28 mai 2010
Tot
Iti las lucrurile personale, amintirile. Adica tot trecutul.
Asa incep sfarsitul unei relatii. O imagine aproape apocaliptica. Toata lumea fugea din calea furtunii, eu iesisem la plimbare. Ca un deja-vu. Furtuna, a venit, alerga, mi-a spus sa imi dau bratara jos, s-a indepartat si mi-a spus "prietenia noastra s-a incheiat aici." Vantul batea din toate partile, crengi de copac cadeau iar eu, stateam marcata, impietrita fara sa inteleg ce se intampla. Am avut senzatia ca am mai trait chestia asta intr-un alt timp. Dar plecarea ei imi era familiara. Dupa ce am ramas singura, a inceput sa ploua frumos, curat, sincer. Ironia este antiteza dintre furtuna si linistea de dupa.
Apoi am plecat si ne-am adapostit de ploaie sub un copac. Ne-am facut acoperis din ziare. Era casuta noastra in care am fi stat si iarna si vara. Printre picaturile lenese de ploaie ne plimbam si radeam si parca eram mai apropiati ca niciodata. Ma mai gandeam la faptul ca toate se intampla cu un motiv, nimic nu e coincidenta. Toata raceala din ultima luna nu m-a facut sa ma intreb decat "ce are?" si sa imi raspund "poate e intr-o pasa proasta. poate nu acum", dar niciodata nu am crezut ca o sa ni se intample. O iubeam si o iubesc. Cu ea ma simteam eu. Cand m-a intrebat cineva cati prieteni foarte buni am, am spus unu: ea. La orice ora as fi sunat-o, pentru orice problema, ea ar fi fost langa mine. Am pus suflet in multe relatii si am avut de pierdut. N-am crezut, dar cand te astepti mai putin parca atunci vine. Asa a fost sa fie.
Am vazut curcubeul, soarele. Ne-am plimbat si am mancat. Am admirat norul luminat parca de un bec. Il asemanai cu o spuma de albus, sau frisca. Ne-am iubit si cred ca am trecut peste ce-a fost greu.
Trecut. Istorie
Asa incep sfarsitul unei relatii. O imagine aproape apocaliptica. Toata lumea fugea din calea furtunii, eu iesisem la plimbare. Ca un deja-vu. Furtuna, a venit, alerga, mi-a spus sa imi dau bratara jos, s-a indepartat si mi-a spus "prietenia noastra s-a incheiat aici." Vantul batea din toate partile, crengi de copac cadeau iar eu, stateam marcata, impietrita fara sa inteleg ce se intampla. Am avut senzatia ca am mai trait chestia asta intr-un alt timp. Dar plecarea ei imi era familiara. Dupa ce am ramas singura, a inceput sa ploua frumos, curat, sincer. Ironia este antiteza dintre furtuna si linistea de dupa.
Apoi am plecat si ne-am adapostit de ploaie sub un copac. Ne-am facut acoperis din ziare. Era casuta noastra in care am fi stat si iarna si vara. Printre picaturile lenese de ploaie ne plimbam si radeam si parca eram mai apropiati ca niciodata. Ma mai gandeam la faptul ca toate se intampla cu un motiv, nimic nu e coincidenta. Toata raceala din ultima luna nu m-a facut sa ma intreb decat "ce are?" si sa imi raspund "poate e intr-o pasa proasta. poate nu acum", dar niciodata nu am crezut ca o sa ni se intample. O iubeam si o iubesc. Cu ea ma simteam eu. Cand m-a intrebat cineva cati prieteni foarte buni am, am spus unu: ea. La orice ora as fi sunat-o, pentru orice problema, ea ar fi fost langa mine. Am pus suflet in multe relatii si am avut de pierdut. N-am crezut, dar cand te astepti mai putin parca atunci vine. Asa a fost sa fie.
Am vazut curcubeul, soarele. Ne-am plimbat si am mancat. Am admirat norul luminat parca de un bec. Il asemanai cu o spuma de albus, sau frisca. Ne-am iubit si cred ca am trecut peste ce-a fost greu.
Trecut. Istorie
vineri, 21 mai 2010
joi, 20 mai 2010
marți, 18 mai 2010
Les enfants qui s'aiment
Les enfants qui s'aiment s'embrassent debout
Contre les portes de la nuit
Et les passants qui passent les désignent du doigt
Mais les enfants qui s'aiment
Ne sont là pour personne
Et c'est seulement leur ombre
Qui tremble dans la nuit
Excitant la rage des passants
Leur rage, leur mépris, leurs rires et leur envie
Les enfants qui s'aiment ne sont là pour personne
Ils sont ailleurs bien plus loin que la nuit
Bien plus haut que le jour
Dans l'éblouissante clarté de leur premier amour
Jacques Prévert
joi, 13 mai 2010
Vara asta
Iarna tu esti marea mea. Te iubesc. Abia astept sa ne intalnim. Oriunde ai fi, o sa vii.
Asculta mai multe audio Muzica
miercuri, 12 mai 2010
marți, 11 mai 2010
I don't believe you.
No I don’t believe you
When you say you don’t need me anymore
So don’t pretend to
Not love me at all.
Asculta mai multe audio Muzica
sâmbătă, 8 mai 2010
Gavin O'Neill
"Fara haine, fara recuzita, fara nimic care ar putea influenta imaginea in vreun fel, totul se invarte in jurul formei pure a corpului uman."
"Etern cautatul mister al feminitatii se sprijina pe doua aspecte: forma si compozitie."
"Feminitatea are o multitudine de fatete si interpretari in functie de fiecare persoana."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)